duminică, 20 aprilie 2008

vineri, 18 aprilie 2008

Let it be

Let it be, let it be, let it be, let it be... Whisper words of wisdom, let it be.

Apusurile primaverii mi se par cele mai expresive, ele imbie la calm si stari euforice de visare. "Visez enorm, colorat in dementa, am in vis senzatii pe care nu le incerc niciodata in realitate." Norii rosietici se impletesc cu verdele crud, proaspat si formeaza entitati cu suflet, te lasa sa le-admiri pret de cateva clipe unice, apoi se evapora si-ti lasa imprimate amintiri calde.

Ascultam o melodie trista, imbiindu-mi sufletul sa primeasca, intr-un fel sau altul, caldura aceasta ce lasa mereu un gust dulce-amarui. Dulce-amarui pentru ca atmosfera creata de paleta jucausa si linistea cerului rascolesc inevitabil amintiri ce credeam ca ... le-am pierdut, prinsa in recele cotidianului gri. La fel cum crezusem ca mi-am pierdut culorile. Pale, obscure, puternice, scanteietoare, obsedante, discrete, calme, agresive, dulci, culorile s-au imprastiat pe panza serii, si vor fi pastrate pentru a oferi si-altuia spectacolul lor special, unic.

In astfel de clipe incare haosul meu mi-e necuonscut sau chiar indiferent, atunci, abia atunci, simt ca-s eu. Eu, cea fara complexe, temeri sau griji.

And when the night is cloudy, there is still a light, that shines on me, shine until tomorrow, let it be.

miercuri, 26 martie 2008

Fucked up life

Un inger a plecat spre rai azi... Un copil mereu vesel, mereu zambitor si inteligent, un copil care nu-si merita soarta, nu merita ca viata sa-i fie curmata dintr-o prostie.
M-au lasat fara cuvinte...

duminică, 23 martie 2008

Consum nervos

Peste camera supra-incalzita ar trona linistea sumbra, obisnuita, daca nu mi-as sprijini capul bolnav peste unitatea plina de praf, care huruie incontinuu, lasandu-si vechimea sa se vada. Ochii obositi se plimba fara noima, fara a vrea macar sa inteleaga ceva din dansul beat al literelor. Am spatele lipit de caloriferul fierbinte, care arde, iar singurele senzatii ce difera sunt fiorii de gheata ce-mi fac pielea sa se intareasca involuntar.
Imi beau otrava doar ca sa-mi umezesc buzele uscate si risc ca rapid sa-si faca efectul si sa-mi macine stomacul prea dureros, incat sa-mi doresc ca aceasta sa-mi fie ultima suflare. Corpul mi se infierbanta rapid si nu-mi dau sema daca e din pricina caloriferului arzand sau a durerilor fizice, ce m-acapareaza.
Unitatea e redusa la tacere, cauza fiind calitatea delasatoare a ei si anii in ca a fost supra-solicitata cu informatii, noptile tarzii ca aceasta, in care incercam sa-mi fac dezordine-n ganduri, sa redefinesc, sa uit. Astfel, camera e muta si oarba, iar eu ma simt ca intr-o prima zi de viata, sau chiar de moarte.
Luminile orasului neobosit mi se impregneaza pe retina, lasandu-ma uitata langa fereastra pret de cateva clipe. Jocul lor capata un sens bine definit iar imaginatia mea o ia razna, infaptuind scenarii diverse.
In oglinda intunecata din baia prost luminata imi zaresc reflexia lipsita de culoare si viata. Umbra fantomatica pare sa paleasca iar miscarile sunt tot mai nedefinite.
Nu simt durerea. Otrava mintala si-a facut dizgratiosul efect.

My girl, my girl, where will you go?
Im going where the cold wind blows
In the pines, in the pines
Where the sun dont ever shine
I would shiver the whole night through

joi, 20 martie 2008

wasting words.

Ignorati-ma si vorbiti-ma pe la spate, ca nu-mi dau seama. Injurati-ma si barfiti-ma, ca nu va observ. Sa nu va pese ce cred eu. Dati in mine si impingeti-ma. Stiu ca nu va pasa catusi de putin. Sa nu va pese. Am sa ma asez jos si-am sa va stau in cale mereu. Nu mai conteaza daca ma observati sau nu, tot aceeasi oameni egocentristi veti ramane. O sa ma certati si-apoi o sa va cereti scuze. Nu va dati seama ca de fapt, totul ramane exact la fel mereu?
Atunci, de azi nici mie nu o sa imi mai pese.

sâmbătă, 8 martie 2008

Una palabra..


Una palabra no dice nada
y al mismo tiempo lo esconde todo
igual que el viento que esconde el agua
como las flores que esconde el lodo.

Una mirada no dice nada
y al mismo tiempo lo dice todo
como la lluvia sobre tu cara
o el viejo mapa de algún tesoro.

Una verdad no dice nada
y al mismo tiempo lo esconde todo
como una hoguera que no se apaga
como una piedra que nace polvo.


E liniste.. prea liniste.. Imi lipseste vocea ei.

sâmbătă, 1 martie 2008

Joyfull


Mereu am iubit forfota de la venirea primaverii.. Pe straduta ingusta se intind doua siruri de tarabe cu muuulte martisoare, felicitari, flori si alte nimicuri. Oamenii simpli cauta curiosi cadouri simbolice pentru a sarbatori venirea acestui anotimp atat de fascinant, plin de lumina si culoare.
Izul de prospetime alearga prin aer, oferind un zambet cald pe chipurile unora. In sufletele oamenilor pare a se fi sadit o samanta de bunatate, pregtindu-se sa inmugureasca si sa infloreasca, daca va fi sa fie ingrijita cum trebuie.. E o bucurie sufleteasca si un sentiment de implinire vazand soarele stralucind mai puternic decat ieri, si simtind cum vara se apropie incetisor, incetisor..

vineri, 29 februarie 2008

Very, very young me....


So... asta eram eu pe vremea cand ma fascinau creioanele colorate si copertile lucioase ale cartilor de colorat. Nu-mi prea placea sa fac poze, pentru ca trebuia sa tin mana cum voiau ei si sa zambesc neaparat [nu ma pricep la zambit in poze :D ].
Cred ca aveam vreo 5 sau 6 ani aici... dar imi amintesc cand a fost facuta poza.
Lucrurile s-au schimbat mult prea mult de atunci, si, sincer, ma vedeam altfel la varsta asta..

Call me..

Caldura si lumina razelor de soare incearca sa patrunda in sufletul tau putrezit si imbatranit prematur... Dar nu le lasi. Nu mai oferi nicio sansa nimanui sa se apropie de tine, si nici nu-ti dai seama cat ii faci pe altii sa sufere. Instigi la rau, durere si plangere prin simpla ta atitudine delasatoare. Nici nu mai obosesc sa incerc sa te-ntreb. De ce? Sunt satula de tine, de ceea ce ai devenit in incercarea de a te schimba. Dar, hey.. parca ziceai ca nu primim mereu tot ceea ce ne dorim, nu? Dar ai fi putut schimba multe, daca ai fi vrut, bineinteles.
Dar e algerea ta.. si-mi pare rau, sincer, ca nu te-am putut influenta in niciun fel..

But i'll always be there for you..



"E asa de important sa lasi anumite lucruri sa treaca.Sa le dai drumul.Sa te desprinzi de ele.Oamenii trebuie sa inteleaga ca nimeni nu triseaza,uneori castigam,alteori pierdem.Nu astepta sa ti se dea ceva inapoi,nu astepta sa ti se recunoasca efortul,sa ti se descopere geniul,sa ti se inteleaga iubirea.Incheie niste etape.Nu din orgoliu,din neputinta sau mandrie,ci pur si simplu ca acel lucru nu se mai potriveste cu viata ta.Inchide usa,schimba discul,fa curat in casa,sterge praful.Inceteaza sa mai fii cine erai si transforma-te in cine esti!"

joi, 28 februarie 2008

Shut up.

And I am aware now of how everything’s gonna be fine one day
Too late, I’m in hell
I am prepared now, seems everyone’s gonna be fine
One day too late; just as well


Wasty mood.
I remembered.
It was all very clear in my mind.
But it doesn't matter now.
Nothing else does.
She knows what i mean.
Does she?
Do you?

I guess not.

N-are nicio relevanta daca-i mai zic sau nu, oricum, pusa in fata faptului deja consumat nu va sti cum sa reactioneze.

And i'm fine again..

And...

sâmbătă, 9 februarie 2008

Inhale Nirvana, breath out the pain

Jesus, don't want me for a sunbeam
Sunbeams are never made like me
Don't expect me to cry,
For all the reasons you had to die..

Rutina perfecta formata pe-un fond rectiliniu a fost intrerupta violent. Linistea neagra e inlocuita neasteptat de zgomotele alea atat de dragi mie. Sunete fragile, dar totusi tipatoare. Pixul aluneca pe-acelasi caiet plin de lacrimi, melancolie, durere si melodie, ca mai apoi sa fie vatamata tastatura.
Idolul unei intregi generatii, in mintea mea, in urechea mea, in sufletul meu, zbierand calm, nesigur si distorsionat.. Imi pulseaza raposatul in vene, inducandu-mi starea aia melancolica pe care incep s-o urasc si s-o resping. Astept raza sa vina, sa completeze iluzia, dar printre patru pereti de beton, nu mai apare, biata. Inclin usor capul si il zaresc alaturi, cu aceeasi figura nepasatoare, tragand neobosit din tigara, in aceleasi griuri fade si spalacite. Mi-am obosit mintea incercand sa raspund mereu la aceeasi intrebare retorica, enervanta.
Vocea trista si chitara zgrunturoasa redau aceleasi simtiri si-aceleasi furii.
Lithium. M-am regasit si m-am pierdut de-atatea ori in invalmaseasa asta atat de ciudata. Sa nu ma-ntrebi de ce. I’m so ugly, but that’s ok, ‘cuz so are you.
Chitara zbiara muta iar vocea indura izbucnirile neobosite. Ochii mi-aluneca tot spre el. Sub imaginea omului pe care-l urasc si-l iubesc atat de mult, troneaza scris cu litere albe, curate “Kurt Cobain 1967-1994” Si-aici urmeaza iar enervantele puncte de suspensie…
In locul linistei nude pe care-o asteptam, imi zice ca-i something in the way, prea calm si resemnat. Inchid ochii si-l vad stand pe scaunul neobosit, cu microfonul aproape, cu chitara in mana si cu ochii inchisi.
Rest in peace, blurred star.

And the animals I've trapped,

Have all become my pets.
And I'm living off of grass,
And the drippings from the ceiling.
But it's ok to eat fish,
’Cause they haven't any feelings.

sâmbătă, 5 ianuarie 2008

Nimic de pe frontul de est

Tigara mi s-a terminat
Orologiul din centrul orasului beat s-a blocat
Strigate de razboi pe canalul de stiri
Desene animate la vecinul de vis-a-vis,
Totul e calm...Totul e calm..
Cultura de noroi a orasului bombardat
Te asteapta in traficul aglomerat
Plin de femei date cu oja si lac
Parfum scump si miros de carburant.

Mi-am trezit sufletul mangaiat de razele blajine ale soarelui ce aduce a primavara. Un verde cald a renascut in mine.
Stii, desi e o zi la fel ca oricare alta din multe puncte de vedere.. e totusi diferita. E ciudat cum cateva simple propozitii iti pot schimba starea brusc si-ti pot aduce un zambet copilaresc.
Sunt atatea lucruri urate impotriva mea, dar stii ceva? Azi nu-mi pasa. Chiar deloc. Azi visez..
E un sentiment incomparabil, ce rar mi-e dat sa-l am. Si incerc sa-l prelungesc, asa fel incat sa-l simt din plin.
Zambeste! Va fi mai bine, trust me.

Astazi sunt fericit
Astazi nu se intampla iarasi nimic
Astazi am sa dorm si-am sa tac
Astazi rad nemotivat...

vineri, 4 ianuarie 2008

Just.. dreaming

I'm not like them, but I can pretend. The sun is gone, but I have a light. The day is done, but I'm having fun.

Te-ai trezit vreodata dimineata, imaginandu-ti ca esti altundeva? ... Undeva printre alti oameni, alti necunoscuti. I'm sick and tired of it.
Vreau sa fiu pe un camp acoperit cu nea, nea alba, curata, nepangarita de sentimente agasante. Sa-mi intind bratele si s-o cuprind pe toata. Sa-mi uit ratiunea. Sa inspir un aer pur, neintoxicat cu ipocrizie si nepasare. Fara replici care sa declanseze ura. Fara timp si distante.
S-aud doar chitara zbarnaind a lui kurt, alaturi de vocea lui calma...

Skin the sun
Fall asleep
Wish away
The soul is cheap
Lesson learned
Wish me luck
Soothe the burn
Wake me up